27 feb. 2013

„Apeland la mediere, procesul in instanta nu mai poate fi pierdut”

Interviul a fost publicat in cotidianul Obiectiv - Editia de Vaslui, pe 19 febriarie 2013

Din aceast\ lun\, orice persoan\ care `[i caut\ dreptatea `n instan]\ trebuie s\ treac\ mai `nt=i prin biroul unui mediator. Toate p\r]ile angrenate `ntr-un conflict ce urmeaz\ a fi dedus judec\]ii sunt obligate s\ participe la [edinta de informare privind avantajele medierii. Aceasta este o prevedere legal\ (OUG 90/2012) ce face parte din pachetul legislativ pentru degrevarea instan]elor judecatore[ti, impus de Uniunea European\. Participarea la [edin]a de informare le va permite oamenilor s\ ia la cunostin]a de avantajele pe care le pot avea `n cazul `n care aleg s\-[i solu]ioneze conflictul prin mediere.

Subiectul medierii [i al obligativit\]ii inform\rii a fost dezb\tut aprig `n ultimele luni, dat fiind c\ no]iunea de mediere le este necunoscut\ multor rom=ni. Unii au primit-o cu interes, al]ii, dimpotriva, nu s-au ar\tat deloc `nc=nta]i de varianta „`mp\ciuirii”. S-a n\scut o sumedenie de `ntreb\ri, de nedumeriri [i chiar de proteste. Suntem obliga]i s\ ne `mp\c\m cu cel cu care ne-am certat? Legea nu-l mai pedepse[te pe r\uf\c\tor? C\sniciile ratate nu mai pot fi desf\cute dac\ so]ii nu `ncearc\ s\ se `mpace? Scap\ nepedepsi]i comercian]ii care `ncalc\ drepturile consumatorilor?

Ziarul nostru [i-a propus s\ clarifice toate aceste aspecte, dar s\ [i pun\ la dispozi]ia celor care vor apela la mediere informa]ii despre aceast\ nou\ profesie, cu ajutorul Simonei Vasile, mediator autorizat, din B=rlad.


  • Auzim tot mai des de mediere `n ultima vreme, dar nu sunt mul]i cei care cunosc semnifica]ia acestui termen. V\ rog s\-l defini]i.
  • Pe scurt, a[a cum spune [i legea, medierea este o modalitate de rezolvare a conflictelor prin care, cu ajutorul unei persoane specializate numite mediator, p\r]ile sunt ajutate s\ comunice [i s\ negocieze `n a[a fel `nc=t s\-[i solu]ioneze ne`n]elegerea, f\r\ a mai pierde bani [i timp pe holurile instan]elor de judecat\. Mediatorul este obligat s\ asigure confiden]ialitatea informa]iilor [i persoanelor, s\ se p\streze neutru [i impar]ial pe tot parcursul procedurii de mediere. Acestea sunt condi]ii impuse de Legea medierii, iar pentru nerespectarea lor, mediatorul poate fi sanc]ionat. Dar pe parcursul discu]iei sper s\ cuprindem c=t mai mult din ceea ce inseamn\ medierea ca spirit, utilitate [i impact major asupra vie]ilor noastre.

  • Ce face mediatorul? Cum ajut\ el p\r]ile s\ comunice?
  • Rolul mediatorului nu este unul u[or ]in=nd cont c\ p\r]ile se afl\ `n conflict atunci c=nd se prezint\ `n fa]a lui. De cele mai multe ori, ne`n]elegerile dintre oameni sunt at=t de mari `nc=t medierea nu se poate realiza `n prezen]a tuturor p\r]ilor implicate. {i nici nu este obligatoriu sau recomandat. ~n aceste cazuri, procedura medierii se desf\[oar\ `n [edin]e separate, p\r]ile comunic=nd prin intermediul mediatorului. 

    Sunt `ns\ [i situa]ii `n care p\r]ile nu au nicio problem\ s\ stea `n aceea[i `nc\pere. Ele doresc s\ ajung\ mai repede la o solu]ie, se las\ ajutate de mediator s\ negocieze, s\ ajung\ la un compromis din care toat\ lumea s\ aib\ de c=[tigat. F\r\ a ne limita, a[ da ca exemplu doi so]i care divor]eaz\ [i care vor s\ fac\ pasul acesta civilizat, [tiind fiecare ce dore[te; sau fo[ti so]i care i[i `mpart bunurile; ori p\rin]i care, de[i divor]a]i, i[i stabilesc o conduit\ `n cre[terea [i educarea copiilor pe care nu-i pot arunca la gunoi doar pentru c\ ei au divor]at. M-a[ mai referi [i la rela]iile comerciale, de afaceri unde nu primeaz\ dorin]a de a se t=r` unii pe al]ii prin tribunale, ci salvarea afacerilor `n care au investit. Fiecare situa]ie impune modalit\]i [i tehnici speciale de comunicare, mediatorul i[i adapteaz\ tehica func]ie de particularit\]ile fiec\rui caz. Nu exist\ o re]et\ universal valabil\, pentru c\ oamenii sunt diferi]i. Cert este c\ mijloacele uzitate de mediatori ]in de abilit\]ile sale, de capacitatea lui intelectual\, emo]ional\, sunt rezultatul experien]elor sale profesionale. ~n cea mai mare parte sunt tehnici care ]in de voca]ie, abilit\]i [i talent dar care, obligatoriu, trebuie [lefuite, aprofundate, studiate [i `nsu[ite `n cadrul [colii de mediere, prin studiu individual dar [i prin c=t mai multe [i mai variate cursuri de formare continu\. A[a c\ nu pot s\ r\spund la `ntrebare dec=t spun=ndu-v\ c\ e de la caz la caz.

    Medierea nu `nseamn\ `mp\care

  • Cum spunea]i, unii vin cu ne`n]elegeri majore, cum pot fi ei `mp\ca]i?
  • Am observat c\ s-a produs o confuzie major\ legat\ de menirea, de sensul medierii. Medierea nu `nseamn\ `mp\care, dar nu exclude acest lucru. ~nainte de orice, `ns\, procedura medierii vizeaz\ atingerea interesului fiec\reia dintre p\r]ile implicate `n conflict. Sunt situa]ii `n care `mp\carea este imposibil\. Conflictele grave, situa]iile de via]\ complicate, grele nu pot avea `ntotdeauna drept deznod\m=nt o str=ngere de m=n\. Astea-s telenovele. Alegerea medierii `n aceste cazuri are un cu totul alt scop, unul pragmatic, de bun-sim], care ]ine de nivelul de educa]ie a celui care-o alege: este drumul cel mai scurt, cel mai ieftin, cel mai comod c\tre solu]ia care-]i convine, indiferent de care parte a baricadei te afli. Procesul clasic, acela prin judec\torie, i]i rezerv\ doar dreptul de a spera la aceast\ solu]ie. Nu de pu]ine ori am `nt=lnit persoane, victime ale unor situa]ii la limita penalului (violen]\ fizic\, `n special) care au respins categoric ideea medierii `n momentul `n care li s-a pomenit de „p\strarea bunelor rela]ii”. Sau chiar so]i care, dupa ce [i-au spart de cap toate por]elanurile de la mama [i bunica, e greu s\ mai `n]eleag\ c\ via]a poate fi [i altel.

  • Atunci, de ce ar vrea cineva s\ i[i rezolve problema prin mediere?
  • Pentru a fi sigur c\ nu pierde procesul. E o doz\ major\ de incon[tien]\ s\ crezi c\, atunci c=nd dai pe cineva `n judecat\, sau tu e[ti cel dat `n judecat\, vei c=[tiga f\r\ doar [i poate. Procesele se pierd peste tot `n lume. Se in]elege, nu vorbim de anumite instan]e superioare, cum ar fi Curtea European\ a Drepturilor Omului, pe care nu o putem pune at=t de u[or sub semnul subiectivit\]ii. ~n instan]ele obi[nuite, una din cele dou\ p\r]i pierde. La mediere nu exist\ riscul acesta, pentru c\ medierea se incheie `ntotdeauna cu solu]iile convenite de p\r]i. Avantajele pe care le ofer\ procedura medierii sunt imense. Un proces clasic poate dura ani `ntregi, `n timp ce la mediator totul se termin\ `n c=teva zile. Numai cine nu a trecut printr-un proces nu [tie c\t timp pierzi pe holurile instan]elor de judecat\, de c=te ori trebuie s\ te `nvoie[ti de la serviciu ca s\ te prezin]i la termen; de multe ori a[tep]i de diminea]\ [i p=n\ seara s\ intri `n sala de judecat\. Iar c=nd, `n sf=r[it, i]i vine r=ndul s\ vorbe[ti, te treze[ti c\ judec\torul nu te las\ s\ spui tot ce crezi tu c\ e necesar sa afle. C=t stres, c=]i nervi m\cina]i. La mediator, `nt=lnirile le stabile[ti de comun acord cu acesta, `n ziua [i la ora c=nd poate clientul. Apoi, la proces i]i trebuie martori. Caut\-i, roag\-te de ei s\ te sus]in\ `n fa]a judec\torului, roag\-te de ei s\ vrea s\ piard\ ore, zile `ntregi. La mediator, discu]iile au loc `ntre patru pere]i nu [tie [i nu va afla nimeni, niciodat\ despre necazurile tale. Pe c=nd, la judec\torie ori la tribunal nu-]i asigur\ nimeni discre]ie. Sala `n care are loc procesul e plin\ de oameni care stau cu urechile ciulite s\-]i afle problemele, iar unii abia a[teapt\ s\ le discute cu al]ii. S\ nu mai vorbim de faptul c\ printre ace[ti oameni oric=nd se pot afla cunoscu[i, rude, colegi de serviciu. Esti nevoit sa-ti speli rufele `n fa]a lor, pentru c\ nimeni nu o s\-i dea afar\ ca s\-]i apere ]ie intimitatea. Un alt avantaj este c\ la mediator nu-]i trebuie exper]i, absolut necesari `n instan]\ c=nd e vorba de partaje, de exemplu. Iar expertizele costa. In plus, aleg=nd medierea esti scutit de plata taxei de timbru, in cele mai multe cazuri. Ei bine, dup\ toate astea – bani cheltui]i, timp pierdut, umilin]e [i ru[ine public\ - `ntr-o bun\ zi afli c\ ai pierdut procesul. Po]i s\ [i c=[tigi, dar nu se [tie. De c=]i nu a]i auzit c\ au murit cu dreptatea `n m=n\?


In mediere, hotararea judecatoreasc\ reprezint\ voin]a p\r]ilor

  • Ce se `nt=mpl\ dup\ ce p\r]ile au parcurs procedura medierii?
  • Miza parcurgerii procesului de mediere o reprezint\ `ncheierea acordului. Este acel act pe care mediatorul `l `ntocme[te dup\ ce p\r]ile au ajuns la o `n]elegere. Repet, nu e condi]ionat de `mp\care, pentru c\ eu chiar cred c\ sunt situa]ii c=nd acest lucru nu este posibil. Dar asta nu `nseamn\ c\ cei care nu se pot `mp\ca trebuie s\-[i scoat\ ochii. Po]i s\ ajungi la o `n]elegere – `n termeni populari, s\-]i vezi sacii `n c\ru]\ – iar dup\ asta, `]i vezi de via]a ta. Ei bine, cu acordul de mediere `n m=n\, par]ile (sau doar una din ele) merg la judec\tor [i cer o hot\r=re care s\ consfin]easc\ `n]elegerea lor. Hot\r=rea pe care judec\torul o d\ `n camera de consiliu este exact solu]ia pe care p\r]ile o a[teptau de la judec\tor dac\ s-ar fi judecat `n instan]\, numai c\ acest lucru nu ar fi fost posibil deoarece acolo cineva pierde. Hot\r=rea constituie titlu executoriu. Pe `n]elesul tuturor, acordul de mediere produce acelea[i efecte juridice ca orice alt contract, adica partea care nu respecta `n]elegerea poate fi tras\ la r\spundere `n condi]iile legii.

  • C=nd pot apela oamenii la mediere?
  • Oric=nd. Fie `nainte de a ajunge `n instan]\, dar [i `n timpul procesului.


    - Care sunt cauzele ce pot fi mediate?

    Plaja este destul de larg\: `n materia dreptului familiei (divor], partaj, exerci]iul drepturilor p\rinte[ti, stabilirea domiciliului copiilor, contribu]ia p\rin]ilor la `ntre]inerea copiilor); `n litigii privind posesia, gr\ni]uirea, str\mutarea de hotare; `n domeniul r\spunderii profesionale, `n domeniul protec]iei consumatorului. Mai pot recurge la mediere p\r]ile conflictelor de munc\, dar [i din litigiile civile a c\ror valoare este sub 50.000 de lei.

Avoca]ii care vor clien]i mul]umi]i ii vor `ndemna pe ace[tia la mediere”
    - Apropo de bani, care este onorariul practicat de mediatori? Am auzit vehicul=ndu-se diverse sume, care de care mai nebune[ti.
    - Orice a]i fi auzit e fals. Onorariile sunt stabilite func]ie de spe]\, de dificultatea ei, de num\rul de [edin]e. Ca s\ nu mai vorbim c\ va fi suportat `n egal\ m\sur\ de p\r]ile angrenate `ntr-un conflict, adic\ suma se `mparte. Nu exist\ onorarii minimale, iar cei care au avansat cifrele alea nebune[ti mint. Nimeni, indiferent de c=t de s\rac este, nu trebuie s\ se sperie, mai ales c\ legea le ofer\ ajutor judiciar celor care au venituri reduse. Adic\ pl\te[te statul `n locul lor. Pentru ceilal]i, care nu pot beneficia de ajutor judiciar, pre]urile sunt modice, suportabile [i adaptate nivelului de trai din ziua de azi. ~n orice caz, mult, mult mai pu]in dec=t costurile pe care le presupune un proces clasic, prin instan]\. Acolo nu scapi f\r\ taxe de timbru, onorariu avoca]i, cheltuieli de judecat\, onorarii exper]i etc. La astea se adaug\ [i timpul pierdut, zilele lips\ de la serviciu, cheltuielile de deplasare ale martorilor, diurnele pe care unii martori le solicita. Dac\ ai nevoie de doi-trei martori care pierd c=te o zi sau mai multe a[tept=nd s\ intre `n sala de judecat\, trebuie s\ le dai s\ m\n=nce, nu `i po]i ]ine fl\m=nzi [i nici nu pot s\-[i ia de acas\ suferta[ul cu m\ncare, nu? Eu am trecut printr-un astfel de proces, greu [i lung, de trei ani, pentru o nimica toat\ [i [tiu exact cum stau treburile, a[a c\ nu m\ poate nimeni contrazice. A[ fi vrut s\ am atunci la `ndem=n\ varianta medierii. A[ fi dat oric=t, numai s\ nu fi trecut prin acel co[mar, `n urma c\ruia am cheltuit inutil timp, bani, mi-a afectat s\n\tatea [i, pe deasupra, am [i pierdut procesul. A[a cum spuneam, cu dreptatea `n m=n\.

  • Se tot aud discu]ii c\ avoca]ii nu v\d deloc cu ochi buni profesia de mediator. ~n ce m\sur\ `i afecteaz\ pe ei existen]a acesteia?
  • Medierea [i avocatura sunt chestiuni complet diferite. Personal nu am stat de vorb\ dec=t cu avoca]i `nc=nta]i de ideea medierii. Adevara]ii profesioni[ti nu se tem de mediere, ci vor c\uta s\ colaboreze cu mediatorul. Clien]ii lor i[i doresc un proces simplu, rapid, f\r\ b\taie de cap. Asta vor oamenii de la avoca]i. Nu prea v\d de ce un avocat n-ar vrea s\-[i vad\ clientul mul]umit. Dac\ sunt [i avoca]i c\rora le convin termenele lungi, procesele care nu se mai termin\, dac\ le place ca oamenii s\ stea sprijini]i de pere]i de diminea]\ [i p=n\ seara, `mpov\ra]i de griji [i cople[i]i de `ntreb\ri [i dac\ le place s\ [i aud\ la final „ac]iunea se respinge”, atunci e clar c\ nu vorbim despre un avocat care i[i dore[te mul]umirea clientului. Un client mul]umit `i va aduce [i al]i clienti. Nu asta e ideea? E posibil s\ fie nemul]umiri generate de calitatea umana [i profesional\ a unor mediatori. F\r\ inten]ia de a m\ dezice de colegi din breasla mea, [i eu am `nt=lnit anumite persoane susceptibile a ridica semne de `ntrebare. Dar asta se `nt=mpl\ `n toate categoriile profesionale. Nu exist\ p\dure f\r\ usc\turi. Sita va cerne [i vor r\m=ne profesioni[tii. Cum spuneam mai devreme, e nevoie de aptitudini speciale, de o chemare anume, de capacitatea de a face fa]\ exigen]elor `n domeniu. Plus c\ e necesar\ formarea continu\, temeinic\, an de an. Nu e de ajuns s\ ai o facultate, o [coal\ de formare [i gata, e[ti mare mediator! E nevoie de mult mai mult.
Rom=nia – obligat\ de UE s\-i trimit\ pe oameni la mediere

  • ~n plus, `n]eleg c\ medierea nu e un moft, ci o cerin]\ a Uniunii Europene.
  • A[a este. Conform unei directive din 2008 a Parlamentului European, statele membre sunt obligate s\ creeze anumite proceduri alternative, extrajudiciare, de rezolvare a litigiilor civile [i comerciale. S-a apreciat c\ medierea ofer\ o solu]ionare eficient\ din perspectiva costurilor [i a rapidit\]ii. Printre altele, directiva oblig\ statele s\ `ncurajeze preg\tirea mediatorilor [i s\ pun\ la punct mecanisme prin care acordurile de mediere s\ capete caracter executoriu. Statele membre ale UE mai sunt obligate s\ transpun\ aceast\ directiv\ `n dreptul intern `n termen de 36 de luni de la data adopt\rii. Pentru cei interesa]i este vorba de Directiva nr. 2008/52/CE privind medierea `n materie civil\ [i comercial\, publicat\ `n Jurnalul Oficial al UE nr. L 136/24 mai 2008. La noi a fost transpus\ `n dreptul intern printr-o serie de acte normative care au culminat cu o ordonan]\ de urgen]\ (90/2012).

  • Deci aceasta este explica]ia obligativit\]ii [edin]ei de informare.
  • Exact. Este obligatoriu pentru to]i cei care au un proces pe rolul instan]elor de judecat\ s\ fac\ dovada faptului c\ au participat la [edin]a de informare privind avantajele medierii. Fiecare judec\tor trebuie s\ se asigure c\ legea a fost respectat\ [i c\ p\r]ile s-au achitat de aceast\ obliga]ie legal\. De la 1 august, informarea se va face `naintea deschiderii procesului. Nerespectarea obliga]iei va sta sub sanc]iunea inadmisibilit\]ii cererii de chemare `n judecat\. ~n momentul de fa]\ (p=n\ la 1 august) nerespectarea obligatiei este sanc]ionat\ cu amenda judiciara cuprins\ `ntre 100 si 1.000 de lei, `n cazul `n care p\r]ile au acceptat s\ se prezinte la informare, dar nu au facut-o.

  • Exist\ o eviden]\ a mediatorilor, unde pot fi ei gasi]i?
  • Lista mediatorilor autoriza]i poate fi g\sit\ pe site-ul Consiliului de Mediere (www.cmediere.ro), la sec]iunea „Tablouri/liste”, [i con]ine informa]ii despre fiecare mediator, ora[ul `n care activeaz\, num\r de telefon etc. ~n mod normal, conform legii, fiecare judecatorie ar trebui s\ pun\ la dispozi]ia publicului lista mediatorilor autoriza]i. La Vaslui, exist\, dar la Judecatoria B=rlad n-am vazut nimic afi[at. Exist\ un registru trimis de Consiliul de Mediere, dar acesta nu este actualizat. Cea mai sigur\ surs\ este site-ul.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu